Gânduri calde de vară

Afară plouă torențial. Ploaie rece de  vară.  Mă pitesc cu Dărioasa mea dragă în pat și în timp ce îi citesc poveștile de seară, simt cum mi se scurge  un somn nebun prin vene. Corpul trage să adoarmă, dar inima bubuie de entuziasm și dorință să-și invite jumătatea la o vorbă  pe terasă. 
 
Odrasla adoarme. Mă ridic din pat,  capul îmi vâjâie de oboseală și ies tiptil din cameră.  Lemnul podelei din cabana  la care am poposit zilele acestea  trosnește de mama focului încât îmi mai alungă din starea de somnolență. Traversez livingul în miniatură și ies pe terasa din sălbăticie.
 
Suntem cocoțați într-o căbănuță construită în întregime din lemn ce se află  în apropierea  unei păduri bogate în brazi bătrâni. Ursul mă aștepta și el amețit de somn pe terasă. Îi torn un rose aromat, îl pupăcesc dulce și-i urez numai de bine la cei 34 de ani proaspăt împliniți. Țin un mic toast și pentru aniversarea nunții noastre care a ajuns la vârsta modestă de șapte ani.
Inspir adânc aerul ascuțit de munte și  mă înfofolesc în pătura pufoasă. Miroase intens a lemn și a muguri de brad . Beznă în jurul nostru. Stele mici  se zăresc pe cer.
 
Am ales cu inima acest loc de cazare deoarece are atât de multe  detalii ascunse prin el. Mult lemn când îi treci pragul, draperii înflorate, cărți pe etajeră,  inimi pe pereți, lumini calde pe tavan,  mesaje prin  curte, pietre pictate ,  jardiniere bogate în flori, gazde blânde. Multă liniște. Terasă și loc de grătar proprii. Ferestre luminoase,  priveliște magică unde poți servi mesele  sau poți sta la o vorbă. 
 
Un loc frumos așa cum este și relația cu omu meu.  Bazată pe multă asumare, comunicare, chimie reciprocă. Încredere, respect  și multă  muncă de modelare de ambele părți.  Chiar și după aproape 11 ani de când suntem împreună, avem zile în care ne dăm seama că suntem tare diferiți, dar atât de uniți. Cărăm după noi multe defecte, bagaje emoționale diferite. Avem dificultăți încă în a aborda unele subiecte. Nu reușim mereu să ne modelăm funcție de nevoile celuilalt.  Dar există încă  dorința de a merge în continuare pe același drum și de a depune împreună  eforturi mari pentru a menține flacăra  vie în  relație.
 
Ursul meu e un om tare bun la suflet. Uneori, poate prea bun. Niciodată nu zice nu când vine vorba de a ajuta diverși oameni din jurul nostru. Un om pe care rar îl vei auzi că judecă oamenii.  O inimă blândă ce ascunde un calm desăvârșit. Un tată dedicat din inima căruia izvorăsc  un devotament deosebit și o dragoste profundă pentru puiul lui de urs. 
 
Un om care după mulți  ani de relație știe încă să mă surprindă în cele mai mici detalii. Care mă face să zâmbesc, care e plin de umor și  purtător al unor glume atât de serioase încât și după atâta cohabitat cu el ,  reușește încă  să mă păcălească. 
 
Un bărbat care aduce lumină pe chipul unei femei.  Care vine acasă uneori cu niște buchete de flori minunate fără absolut nicio ocazie, care nu uită să fie romantic cu o femeie, care ascunde oboseala și comoditatea  sub preș când vede că ursoaica lui ajunge  la stări de  extenuare. 
 
Un om cu care fac o echipă faină în creșterea puiului nostru drag.  Cu care împart de atâția ani dragostea pentru călătorie, pentru munte, pentru fotografie,  pentru umblat haihui.
 
Un soț care mă invită uneori la dans în livingul nostru azuriu după ce adoarme odrasla . Care face o cafea demențială. Care mă scoate din sărite la unele capitole  chiar și după atîția ani  petrecuți  împreună. 
 
Omu mi-e punct de echilibru pe drumul vieții. În ultimii ani, am trecut amândoi prin momente multe: mai frumoase, mai  anevoioase. Am tras la aceeași căruță cum se zice pe românește. Am căzut uneori, ne-am ridicat și am continuat să facem ce ne-am propus. 
Romantismul e încă prezent  după atâta timp. Paradoxal, chiar a  înflorit sporadic  în ultima perioadă deși suntem doi oameni care și-au crescut integral copilul și l-au cărat cu ei peste tot.
 
Daria noastră minunată a mai crescut și știe că mami și tati se iubesc și au nevoie de acele momente ale lor. Momente care dau culoare și soare în bârlog.  Aduc multă calitate relației de cuplu. Bucurie și armonie în procesul ei de creștere și educație.  
 
Abilitățile noastre de a sta unul în fața celuilalt și de a ne zice ce ne place și ce nu, ce vrem să mai modeleze unul sau celălalalt s-au mai cizelat. Nivelul de acceptare în ce privește  defectele  celuilalt s-a îmbunătățit și el. Să dea Dumnezeu  să  îmbătrânim  amândoi frumos împreună.  
 
Ursul meu drag, să fii sănătos și să avem răbdare și voință  în a ne consolida temelia bârlogului.
 
Te iubesc și îți mulțumesc!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

A lucra de acasă - beneficii & dezavantaje

Pasiunea pentru contactul uman

Educația alimentară din bârlog