Coechipierul meu preferat

Mă învârt de aproape 9 ani în breasla corporatistă și am  lucrat în multiple echipe cu diferiți oameni, dar recunosc cu sinceritate că niciun coechipier nu l-a egalat pe ursul meu drag. Relația noastră a atins pragul de 10 ani anul trecut, iar  ingredientele de bază care o mențin vie, tonifiată, veselă   sunt în primul rând munca în echipă, respectul, sinceritatea, grija pe care o avem unul față de celălalt,  empatia, comunicarea  și sensibilitatea  profundă ce ne caracterizează pe amândoi. 
El e omul matinal în casă, eu sunt cea care se dă jos din pat pe șapte cărări. El face cafeaua de dimineață, eu pregătesc micul dejun. El face cumpărăturile, eu fac lista cu ce trebuie achiziționat și cu ce voi pregăti de haleală. Eu gătesc  mesele ce le luăm periodic la pachet, el spală de multe ori vasele rămase de peste zi  cot la cot cu mașina noastră de spălat vase. El are grijă ca două zile pe săptămână să mi le aloc mie, iar eu am grijă ca și el să aibă parte de celelalte două zile pentru  a se relaxa.  Eu mă ocup dimineața de copil, el îl preia după-amiază. El se joacă cu Dărioasa noastră dragă până ajung eu acasă, eu le pregătesc cina și ne adunăm apoi cu toții  în bucătăria noastră înflorată. El vine și mă sărută zilnic  înainte de culcare , eu îi mărturisesc că-l iubesc și toată casa adoarme liniștită.
Eu fac bagajele când  plecăm.  El le cară.
El e cu tehnologia. Eu cu acțiunile într-un spirit mai tradiționalist.
Eu cu psihologia , el cu exprimarea - mai greoi.
El acceptă să fie mai mereu casa plină de musafiri, eu am grijă să mă organizez în așa fel încât să nu-l bombardez  cu prea multe sarcini. Eu sunt omul ce mereu e atras de alți oameni, el e cel care preferă liniștea. El e  mai ordonat, mai atent la detalii, eu încerc să țin pasul cu el prin diverse sisteme pentru a  ajunge la un nivel satisfăcător. Uneori îmi iese, alteori o dau în bară, dar progrese considerabile au fost făcute  în  ultimii  ani.
El e cu filmele, documentarele și cu muzica. Eu cu cititul și  bricolajul. Eu cu planificarea și coordonarea tuturor evenimentelor principale din familie, el  cu  gestiunea. Eu cu bugetarea , el cu coordonarea plăților.
Eu îl  cicălesc anual să-și facă analizele medicale de rutină.  El m-ar trimite la plimbare, dar până  la urmă n-are șanse să scape și le face. 
El este pâinea lui Dumnezeu, un om tare bun la suflet, eu sunt aia mai critică, mai răutăcioasă. 
El e mai calm , eu sunt mai tsunami. 
El mai tăcut, eu mai  vorbăreață.
El - un geamăn mai cu capu în nori, eu -  o fecioară tipicară.
El știe să asculte, eu nu mereu.
Amândoi deținând  fixisme.
Atât  de diferiți, dar încă  împreună. 
El are un stil mai ardelean când gătește, eu mă mișc ca un tsunami în bucătărie.  El ne pune muzică in weekenduri și noi fetele dansăm. El glumește și  iubește florile. Îmi lasă ciocolată cu aromă de caramel sărat când intră de tură și aduce croissante și flori  când revine de la serviciu în weekenduri. Eu  încerc să le cuprind pe toate cât  el este  plecat și-l aștept cu veselie când intră în bârlog.
El are tot felul de jocuri motrice cu odrasla lui energică, țipă, râd amândoi, glumesc. E mai blând cu ea. Eu sunt aia mai fermă, cu lecturile, cu desenele și cu tot felul de jocuri improvizate. Cu vizitele și socializările.
Eu îi cer să-mi facă  o sumedie de cadre căci iubesc  să surprind momentele zilnice din viață.  El mă încadrează cu răbdare. 
El e oglinda mea. Eu sunt oglinda lui. Amândoi încă mai suntem romantici și încercăm să punem în scenă din când în când  momente frumoase. 
Suntem ca un  nucleu ce funcționează  într-un sistem nemțesc  deoarece ne implicăm trup și suflet în creșterea și educarea puiului nostru drag. Și ne dorim totodată  să nu uităm complet de noi până copilul va  deveni mai independent. De cele mai multe ori, noi suntem cei care ne învoim când se îmbolnăvește puiul nostru minunat,  când  are vacanțele scurte din timpul anului școlar, când intervin elemente imprevizibile. Suntem la datorie și seara, și dimineața și peste weekenduri și de aceea o bună organizare între noi  este indispensabilă pentru a menține un nivel optim de  echilibru în familie. 
Chimia dintre noi sper să țină mult și bine. Simbioza aceasta și munca  mișto în echipă ne aromatizează viața și ne ajută să facem ce ne propunem.  Sau să gestionăm mai ușor  scenariile care poate nu sunt cum  ne-am dori să fie.
Să fim sănătoși, ursul meu minunat!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

A lucra de acasă - beneficii & dezavantaje

Pasiunea pentru contactul uman

Educația alimentară din bârlog