Dragostea de mamă

Sărbătoarea Crăciunului e bogată în semnificații. E în primul rând despre nașterea unui pui. Despre dragostea  fără limite a unei mame  pentru copilul ei. Despre recunoștință. Despre speranță. Iubire. Despre relația puternică între mamă și copil.

Dragostea de mamă e unul dintre cele mai puternice lucruri din universul ăsta întins. Rugăciunea mamei pentru puiul ei, mângâierea, vorba ei  bună adresată copilului  sunt elemente cheie pentru dezvoltarea armonioasă a oricărui om.  

Știu că sunt mulți copii, mai mici sau mai mari, rămași fără mamele lor și-i îndemn să închidă ochii și să-și lase lacrimile să curgă șiroi amintindu-și de momentele cele mai dulci petrecute cu ele.

Recunosc că mi-e tare dor de mama. Mi-e dor să mă trezesc în casa în care am locuit în jur de 18 ani, în orașul meu natal, în dormitorul în care am copilărit. Mi-e dor să deschid ușa bucătăriei și să miroase a cafea făcută de ea. Mi-e dor să stăm la o vorbă  pe așezate. Să mergem hai hui prin oraș și ea să-mi cumpere ceva frumos. Să mă alinte chiar dacă și eu la rândul meu sunt mamă și am înaintat în vârstă.

Cât vom trăi, vom tânji după aceste momente de calitate petrecute cu mamele noastre. Ne vom dori ca mama noastră să ne acorde atenție. Să se bucure de noi.  Să  ne iubească  necondiționat. Să  nu ne manipuleze. Să  nu ne judece.  Să  rămână veșnic  tânără și energică. 

Orice copil își dorește să fie iubit de mama lui. Apreciat de ea. Chiar dacă nu toți exprimă verbal acest lucru.  Ce-i drept, unii copii  primesc dragoste maternă suficientă.  Alții mai deloc.  Depinde de povestea fiecărei familii. De structurile interioare ale mamelor cât și ale copiilor.

Aștept să petrec mai mul timp cu mama mea de Sărbători. Mama mea e un om cu o viață grea în spate, cu o copilărie în care a trebuit să devină adult mai repede decât ar fi trebuit. E un om puternic cu care am o relație tare frumoasă. Mama mea a făcut niște sacrificii enorme pentru ca noi doi, eu și fratele meu, să avem parte de o educație aleasă și niciodată nu voi putea exprima în cuvinte recunoștința pentru ea. 

Mama  mi-a mai  predat și arta de a iubi necondiționat. De a-ți iubi copilul prin fapte concrete, nu prin vorbe. Mereu îmi voi aduce aminte de darul ei de a-și  încuraja copiii. De multe ori, renunță  la confortul ei ca să ne dea o mână de ajutor. 

Mama mea  m-a învățat ce înseamnă să fii o femeie independentă. O femeie ambițioasă și puternică. O femeie echilibrată care face ce-și propune. O femeie care își definește niște scopuri clare și merge până-n pânzele albe spre  atingerea lor. O femeie care se dedică creșterii copilului ei. 

Mama e un om independent financiar și e unul dintre lucrurile pe care le admir tare mult la ea. 

E un om care are grijă de corpul ei, de sănătatea ei fără să fiu eu nevoită să stau cu gura pe ea. 

Mama e un om sufletist care la două , trei luni, străbate  în jur de 400 km să petreacă timp de calitate cu nepoțica ei. Nu se plânge niciodată că e obosită. Că o doare spatele.  O face din inimă. Din iubire. De multe ori nu pricep cum poate să ascundă atâtea resurse și cum nu se plânge ca noi, generația tânără, că e obosită. 

Mama e un om care-mi lasă câte un mesaj în fiecare dimineață și-mi zice: o zi bună să ai, Bobiță.
Care  ne face gogoși , plăcinte  cu brânză  și colțunași. 

Mama e omul care stă și se joacă ore în șir pe covor cu Daria ei dragă. Mama ne  încurajează cu o vorbă bună când e în vizită la noi și ne așteaptă cu o masă caldă.

Apreciez tare mult la ea modul în care și-a construit relația cu Daria. Când mă uit la ele, inima îmi este invadată de o bucurie profundă. Au ritualul lor, glumele colorate, jocurile cu chiote. Au o relație închegată. Un atașament sănătos. 

Îți mulțumesc pentru ceea ce ești, mamă dragă. Și te iubesc!