2019 versus 2020

Privesc în spate și-mi dau seama că unul dintre cei mai grei ani ai mei a trecut. Cu eforturi mari și cu sacrificii, am reușit împreună să ne personalizăm bârlogul nostru drag. Sunt conștientă că nu e sănătos să te atașezi atât de mult de un bun material, de o casă, dar recunosc că acasă e pentru mine spațiul de unde îmi iau energie în doze foarte mari. Locul unde mă joc foarte mult cu Dărioasa mea dragă, unde iau zilnic  mesele cu urșii mei frumoși. Unde îmi savurez cu plăcere cafeaua fierbinte.  Livingul în care  adun oameni care-mi sunt simpatici. Care mă inspiră.

Unde stau și lenevesc, citesc și visez. Înainte de a fi părinte nu prea conta foarte mult pentru mine timpul pe care-l petreceam acasă deoarece eram constant pe drumuri, dar de când a apărut puiul nostru, mi-am propus  să-i oferim o oarecare rutină, un spațiu colorat  și frumos decorat care să-l dezvolte armonios. O căsuță modestă  unde să-și găsească dozele necesare  de echilibru.

Tot în 2019, am devenit un om mai autentic. Mai asumat. M-am victimizat mai puțin și am luat  mai multă acțiune. Am fost mai independentă din multe puncte de vedere. Am recunoscut mai ușor unde am greșit. Nu am mai dat vina pe alții și am căutat soluții. Nu a fost ușor, dar am reușit să creez o pânză de echilibru între cele trei stări:  a simți, a exprima, dar  și a acționa în concordanță cu trăirile / dorințele mele.
În alți ani , obișnuiam să trăiesc  într-o disonanță grandioasă  plângându-mă de una, de alta, fără să conștientizez că acțiunea era la mine. Fără să-mi dau seama că poate ceream prea mult de la interlocutorii mei.  Dădeam vina pe alții pentru că era prea dureros / inconfortabil  să văd care era realitatea. Eram mai reticentă în a accepta unele lucruri. 

2019 a fost anul în care am ajuns să  accept mai ușor limitările în anumite circumstanțe. În care mi s-au mai atenuat diverse furii, în care am crescut mult ca și om.  

Anul în care am avut rezultate frumoase la muncă. 

Anul în care am gătit în cantități industriale. 

Anul în care am cerut mai des ajutor. 

În care am citit mult.

În care am petrecut timp frumos cu mama mea. 

În care am participat la 4 nunți în diferite colțuri ale țării.

În care i-am organizat o petrecere supriză iubitului meu minunat. 

În care am colindat cu Dărioasa mea dragă prin satul copilăriei mele.

În care am petrecut Ajunul cu bunica mea blândă.
În care o mână de oameni m-au ajutat atât de mult să trec peste zilele mai negre.

În care am fost mai puțin tristă când am ajuns la mormântul tatălui meu. 

În care am mers la Havasi. 

În care am desenat ore în șir.
În care m-am văzut mai des cu prietenele mele dragi. 

În care am făcut tone de gogoși copiilor care au venit la noi.

În care am practicat mai des recunoștința.

În care am fost mai sinceră cu partenerul meu de cuplu.

În care am greșit și am rămas cu niște lecții.

În care m-am jucat zeci de ore pe podea.

2020 va fi anul în care voi avea mai multă grijă de mine. Voi începe să fac sport deoarece am datoria să-mi îngrijesc mai mult corpul. Voi face un set complet de analize de rutină în prima parte a anului deoarece avem responsabilitatea  primordială  de a ne interesa de sănătatea noastră.  Voi avea mai multă grijă  de suflet. Voi reîncepe să călătoresc mai mult  deoarece acest dar al universului mi-a lipsit tare mult în ultimii ani. Voi lucra mai mult la relația mea de cuplu și voi încerca să fiu un părinte mai prezent în viața copilului meu. Mă voi încuraja mai des de oamenii la care țin.

Voi continua să tratez fiecare zi ca un dar prețios al universului. Voi iubi cu patos viața.

Îmi voi pune mai multe întrebări pe plan profesional.

Voi lucra la a mai da jos din hainele comodității, ale lenii deoarece încă am convingerea că suntem tineri și putem face multe. Putem ieși la un suc cu un prieten în timpul săptămânii fără să fim sabotați de celebra oboseală. Putem trage o fugă spontană  la părinți / bunici  chiar dacă e distanță mare la mijloc. Putem merge mai des la teatru. Punem organiza reuniuni periodice cu prietenii. Putem râde mai mult. Putem să ne băgăm seara mai devreme la somn ca să mai  îmblânzim celulele îmbătrânite. Putem  să ne plângem  mai puțin. 

Voi continua să sap prin interior și voi încerca să mai scap și de alți brontozauri care încă mă mai sabotează.

Voi iubi mai mult. Mă voi plimba mai des prin natură. Mă voi ruga mai des. 

Zi cu sănătate,  nori pufoși și zâmbete crețofoline!