Sufăr de romantism

Călătoresc în trecut și recunosc că nu am fost cel mai romantic om. Eram rece și ironizam romanticii. Criticam aceste comportamente și le evitam. Privind acea perioada cu ochii și cu inima de astăzi, îmi dau seama că romantismul era ascuns tare  bine sub o perdea a unui  sine exterior fals. Atrăgeam în viața mea situații, oameni, elemente non-romantice deși eram la bază o fire sensibilă, timidă, iubitoare și trăitoare. Ascundeam acest lucru și bine o mai făceam.  Mi-era frică să accept romantismul în viața mea prin prisma copilăriei și a diverselor modele de educație pe care le-am primit în acest sens. 

Dar viața te întoarce pe toate părțile și dacă întâlnești omul care trebuie, scoate din tine multe esențe. Ursul meu drag a fost și este cel care m-a ajutat să regăsesc acel copil romantic, să simt acel parfum fin al romantismului. Avea un fel de a mă privi, de a scoate ce e frumos din mine aducând în prim plan latura romantică a mea. Anii au trecut și iubesc maxim să primesc o floare, să mă plimb în natură, să organizăm în limitele posibilităților seri romantice. Să fac surprize mărunte și să primesc romantism în dar.  Să  pregătesc câte un mic dejun colorat, să servesc o cină romantică. Elementele simple, gesturile fără nicio ocazie anume, florile cumpărate de la bătrânica din colț, prăjitura buclucașă de la Constance,  sms-ul jucăuș, ocheada aruncată printre uși, sărutul timid, toate la un loc mă aruncă într-un vârtej frumos al romantismului. Și e prezent constant , nu doar în cele câteva zile de peste an când instant media e bombardată de situații romantice. 

Nu mai lovește cu aceeași forță ca la începuturile lui, dar e la fel de inocent și apare când mă aștept cel mai puțin. Îl simt prin casă, îl ating și mă bucur că se pitește des în sufletul meu. Mă înalță și mă ajută în momentele când îmi este greu,  când sunt tristă. Mă definește ca individ și sper să mă însoțească de-a lungul vieții. 

Romantismul  mai există chiar și în rolul de părinte al unei odrasle dărioase.  Mi-a fost frică înainte de a fi părinte că va dispărea cum deseori văzusem în jurul meu, dar uite că mai roiește prin bârlog.  E mai exigent deoarece nu poate fi practicat la fel de spontan , dar  e practicat fix când trebuie. 

Să fim și-un pic romantici, zic...