Recunoștința se învață

Mi-aș dori, pe măsură ce trec anii , ca Daria să fie recunoscătoare pentru ceea ce are. Să se simtă bine în pielea ei, să aibă o viață interioară sănătoasă, să fie bine cu sinele ei.  Probabil mulți dintre părinții de pe această planetă își doresc copii recunoscători. Dar oare recunoștința e înnăscută? Se învață din cărți sau din practică? 
Observ în jurul meu mulți copii care primesc vrute și nevrute, care nu cochetează cu ideea de a împărți, care se tăvălesc pe jos dacă nu primesc în secunda  2 ceva ce își doresc. Care au atât de multe  și totuși atât de puține. Care primesc saci de jucării și alte lucruri materiale și atât de puțină atenție.... Dragoste...Timp...Înțelegere...Care sunt egocentrici. Care nu au o imagine globală a lumii în care trăiesc. Dar lumea e mai mult decât atât. E cu bune și cu rele. Cu lumini și cu umbre. Cu bogăție și cu sărăcie. Cu puțin și cu mult. 
Eu ca și părinte am decis să-i arăt copilului meu încă de când e mic și partea mai puțin luminoasă a acestei lumi pentru ca el la rândul lui să aprecieze ceea ce are, puțin , mult, dar să o facă. Când sunt mici, nu înțeleg atât de multe, dar actul de a da ceva ce e al lor se învață. Se șlefuiește. Un pluș, o jucărie, o rochiță,  un lucru personal pe care nu-l mai folosește și decide să-l dea mai departe unor oameni poate că au mare nevoie de ele. O sumă de bani din economiile lui.  
Un sandwich pe care-l dai unui om necăjit pe stradă. Un pahar de apă unui bătrân în miez de vară. Copilul se oglindește în acțiunile celor care stau cu el. Nu e ca și cum aduci un extra plus de valoare la nivel macro, dar la nivel micro interior, dragostea cu care dai ceva, trăirea resimțită când cel care primește este atât de bucuros, timpul alocat pentru a tria ce vrei să dai, sacrificiul de a renunța la ceva pentru tine pentru  a înveseli pe celălalt , contează enorm și dezvoltă niște conexiuni neuronale profunde. 
Cu rușine, mărturisesc că Daria mă întreabă de ceva timp - mami, dar nu mai ducem hainele și jucăriile la fetița despre care mi-ai povestut, iar eu am tot amânat să duc la capăt această acțiune. De ce oare? Deoarece  mă împotmolesc de toate activitățile zilnice și uit  uneori esența optând pentru pilotul automat. Cu bucurie recunosc că preferă să mă tragă ea de mânecă când uit să fac un bine deoarece așa îmi dau seama că al meu copil a înregistrat un lucru tare important în acest univers - să și dai, nu numai să iei. 

În acest sens, 1 iunie  nu va fi despre cadouri mărețe, despre jucării. Va fi timp petrecut cu al meu copil într-un scop nobil. Vom râde, vom mânca, ne vom juca, ne vom distra , dar vom și dona o sumă de bani ce va merge către mamele din cadrul asociației Touched.
Cine mai dorește, cine mai poftește, este binevenit!


Hey, salut,

Noi suntem Touched România. Misiunea noastră este de a încuraja abandonul copiilor și de a stimula violența domestică. Poate nu știai, dar în fiecare an doar câteva mii de bebeluși sunt abandonați în maternități în România și oamenii au început să nu mai creadă că bătaia e ruptă din rai.

Sperăm că ți-am atras atenția și nu ne crezi pe cuvânt...

De fapt, misiunea noastră e de a lupta cu toate astea și a dărui, pe cât posibil, copiilor înapoi copilăria și mamelor înapoi viața. Mai multe aici:
http://touchedromania.org/misiune/ E foarte frumos ce facem. 
Și foarte, foarte provocator :)

Sâmbătă, 26 mai, organizăm la Bistro Matrioska, mama prin excelență, un eveniment la care te invităm. Pe tine și prietenii tăi, pe tine și familia ta.
Vei avea ocazia să ne cunoști, să afli ce proiecte avem și, mai ales, să auzi povestea unora dintre cei pe care îi susținem. 
Scopul nostru este să strângem 5000 de lei pentru a le oferi mamelor și copiiilor cu care lucrăm un 1 iunie fericit. Atât costă.
Vrem să îi ducem la teatru, la restaurant, să le dăm o gustare și un cadou, așa cum e normal să primească orice copil. Evident, nevoile lor nu sunt doar la ocazii speciale. În fiecare zi ei au nevoie de alimente, haine, suport psihologic, și așa mai departe. Însă o amintire frumoasă e ceva ce le va da energie pentru mult timp de acum înainte. Ce zici, reușim?

Ce vă oferim la schimb:
- am vorbit cu prietena noastră Alexandra Violin, mămică și ea, să vină să ne încânte cu vioara ei: 
http://alexandraviolin.ro/ro_RO/ și a zis Da, cu bucurie :)
- cine vrea, poate să vadă cum se crează bijuteriile din colecția noastră:
http://www.touchedcollection.ro/ și să cumpere modelele care îi plac
- vom face o expoziție cu desenele copiilor noștri, ca prin ele să îi cunoașteți mai bine, să vedeți ce vise și dorințe au. Dar voi ce vise sau dorințe aveți? Puteți și voi să le desenați, la eveniment și să le comparați
- puteți veni cu copiii la acest eveniment, vom avea un colț cu jocuri și activități pentru ei
- în costul intrării: donație minimă recomandată - 50 lei, aveți inclusă și o băutură din partea casei - orice băutură răcoritoare, ceai sau cafea. 
- veți asista la un moment special, prin care veți cunoaște povestea Elenei, una dintre mamele noastre, ce vă va lăsa, credem, cu câteva emoții și lecții, surprinzătoare :)

Vă așteptăm! :)
Intrare pe bază de donație: minim 50 de lei, ce va include 1 băutură


Cu drag!
Touched România










Comentarii

Postări populare de pe acest blog

A lucra de acasă - beneficii & dezavantaje

Pasiunea pentru contactul uman

Educația alimentară din bârlog