Despre iubire, turtă dulce, îngeri și magia lunii decembrie

Miroase în casă a scorțișoară, ghimbir, nucșoară și a coji de mandarine. O cană de lapte călduț mi-e camarad la ceas de noapte, ascultând pe fundal Vonda Shepard și citind despre Sfântul Nicolae. Turta dulce în formă de înger mă duce cu gândul la tata. Ar fi degustat și el cu siguranță din ea că era tare pofticios.  Lumina caldă a veiozei îmi mângâie ochii obosiți.  E liniște, e bine, e foarte bine. Mintea îmi zboară la copilărie și la poveștile cu Moș Crăciun. E decembrie, o lună a magiei , a poveștilor și a suprizelor. O lună în care te revezi cu oamenii dragi, în care îți dai un răgaz să te gândești la anul ce apoape a trecut. E primul an după mulți ani în care am spus stop maratoanelor prin magazine, freneziei de a lua sumedenie de cadouri și privesc mai degrabă dincolo de latura comercială a acestei sărbători.  Mă gândesc mult la evenimentul nașterii lui Iisus, la conceptul de iubire și la câte minuni aduce ea în viața noastră dacă ne-o însușim activ. Iubirea vindecă și scoate ce e frumos din noi.  Fabric câte un gând luminos pentru fiecare om drag din viața-mi și-l trimit telepatic.  Vreau să produc și extra energie pentru a ajunge și la câteva evenimente ce aduc în prim plan colindele românești, îmi doresc să mă întâlnesc cu oameni ce mă inspiră , să petrec timp cu urșii mei dragi, să aduc un zâmbet,  o bucurie oamenilor în nevoie,  să creez o bijuterie, să scriu, să citesc, să merg la copilașii de la asociație să mă joc cu ei, să am mai multă grijă de mine și să-mi reîncarc bateriile după un an plin. Vreau să fac lucruri cu plăcere și din plăcere.  Să fie o lună cu esențe tari.   Cadoul cel mai de preț pe care l-am primit  de ceva timp  este poate cantitatea extrem de mare de iubire pe care o resimt în inima-mi și familia frumoasă pe care o am. Dacă ei sunt sănătoși și veseli, eu zburd de bucurie. Avea dreptate Osho când spunea - „Pentru a intelege iubirea, trebuie în primul rând sa fiti plini de iubire.”   Nu simt nevoia niciunui cadou anul acesta. A fost un an ce mi-a adus multe schimbări și surprize ce pot dărâmă chiar munți de cadouri. Trăiri intense mă acaparează în luna lui dceembrie deoarece am un copil extrem de trăitor și mă face să mă bucur și mai tare de această lună prin joc și curiozitate, prin extrem de multă energie și voie bună. Vreau să-i transmit și lui magia Crăciunului, să-l expun multor doze de iubire, să-l duc în lumea poveștilor. Să-l învăț să simtă bucuria lucrurilor simple. Să fie bucuros când își găsește cizmele pline de turtă dulce și mandarinele viu pictate. Să înțeleagă valoarea prieteniei, a familiei.  Vreau să-mi găsesc energia sa-mi alint ursul drag, să-l scot la plimbări romantice și la filme deoarece tare mare grijă are de bârlogul lui. Nu vreau să alerg, să stau prinsă în trafic. Vreau un decembrie calitativ, nu cantitativ. 

Acopăr turta dulce moale și aromată și mă strecor în lumea viselor. Noapte bună cu aromă de turtă dulce și iubire de îngeri!

"Niciodată nu ai să vezi un lup căruia să-i pese de părerea oilor. Chiar dacă cineva face o gaură în tine prin care poți vedea îngerași plângând, viața înseamnă să găsești mereu soluții în orice situație… Toți oamenii au o rană vindecată sau una încă deschisă și ar vrea să dea timpul înapoi. Sufletul se liniștește când se inundă în dragostea lui Hristos și se predă voii Lui. El ne caută clipă de clipă. Chiar și atunci când trupul vieții noastre Îi bate cuie. Iubirea este o stradă cu două sensuri de mers. Iubirea spală, iubirea naște, iubirea sărută creația. Liniștea Lui șoptește totul… Spune îngerilor despre norii ascunși la spate.

A-l asculta pe celălalt este un act de iubire. Cuvintele goale au tot mai puține motive să rămână în noi. Clopotele cerului cheamă Adevărul în oameni. Călătorie în jurul inimii și metanie la întâlnirea cu Dumnezeu. Ne întâlnim în iubire. Vorbești cu sufletul, vorbești cu nemurirea. Cine privește spre exterior visează, cine privește în interior se trezește.

La școala vieții nu se dau diplome. Promovarea este pecetluită cu fericirea, iar corigența cu nefericirea. Se dau restanțe până se iau note de trecere la toate examenele. Fiecare clipă pe care o trăim reprezintă șansa de a schimba totul în viața noastră. Rușinea și critica nu schimbă niciodată o persoană. Lumea are nevoie de dragoste.

Orice om are o poveste. Dacă ar sta cineva să te asculte ar scrie o carte sau poate ar face un film la care unii ar plânge, alții ar râde. Într-o zi vom zâmbi cu toții dintr-o poză de album. Învățăm să privim spre cruce, spre Hristos, spre Înviere. Adorm mestecând cele trei cuvinte… Această clipă nu se mai întoarce niciodată!…"

Din Ieromonah Hristostom Filipescu, Asculta, Priveste, Atinge, ed. PIM, Iași 2015, 168-16