Călător în pelerinaj

Simțeam nevoia de ceva timp să călătoresc o zi, două departe de rutina zilnică, eu cu mine însămi. 

O experiență nouă în care am cunoscut abordări diferite asupra vieții, am întâlnit oameni încercați de greutățile ei sub diverse forme și în urma căreia am învățat multe, atât din punct de vedere istoric cât și religios. Am vizitat locuri parcă din altă lume și m-am reîntors cu o energie molipsitoare.

Nu voi scrie prea mult despre această experiență, voi lăsa mai mult imaginile să vorbească, adăugând o descriere succintă la unele dintre obiectivele vizitate.

Aș provoca pe oricine să încerce experiența unei călătorii în acest gen.

Cetățuia Negru Vodă

Sursă-http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-cetatuia-negru-voda-67995.html

Manastirea Cetatuia Negru-Voda este o manastire ortodoxa cu obste de calugari aflata in comuna Cetateni, judetul Arges. Manastirea este situata la 22 de kilometri sud-est de orasul Campulung, pe soseaua nationala Campulung-Targoviste-Bucuresti, pe frumoasa vale a Dambovitei, intre satele Cetateni si Cotenesti. 

Cunoscuta initial sub denumirea de "Schitul Cetatuia Negru Voda", manastirea este construita pe o stanca inalta, la altitudinea de 881 de metri, pe malul stang al raului Dambovita, intre "Valea lui Coman" si "Valea Chiliilor". De la soseaua principala si pana la manastire, pe o poteca ingusta, se face insa mai putin de un ceas. Biserica din manastire are doua hramuri: Adormirea Maicii Domnului, pana in anul 1918, iar mai apoi, si Izvorul Tamaduirii. Manastirea Corbii de Piatra, Manastirea Namaiesti si Manastirea Cetatuia Negru Voda alcatuiesc un triunghi echilateral cu latura de 20 de kilometri. Prima se afla in comuna Corbi, pe soseaua Campulung-Domnesti, a doua se afla la zece kilemetri de Campulung Muscel, iar a treia se afla pe soseaua Campulung-Targoviste, in comuna Cetateni. Valea stancoasa a paraului Cetatuia este plina de pesteri, unele naturale, iar altele scobite de sihastrii locului. In aceste pesteri s-au nevoit numerosi calugari sihastri, mai ales intre secolele XIV-XVIII, cand acestia au fost la fel de renumiti ca pustnicii din Muntii Buzaului. Unul dintre acesti sihastrii a fost descoperit in ultimele decenii, intr-o pestera suspendata in peretele abrupt al muntelui. Moastele acestui Cuvios, galbene precum ceara, frumos mirositoare si nemiscate de mana omului, erau asezate intr-o scobitura de piatra, in forma de mormant, iar deasupra, pe perete, era scris in piatra: "Ioanichie Schimonah 1638." Acestea sunt singurele Moaste intregi ale unui Cuvios roman din secolul al XVII-lea, pastrate pana in zilele noastre. 

In manastire se afla doua biserici: biserica veche, aflata intr-o pestera naturala, si biserica noua, zidita din lemn, in stil maramuresan. Biserica rupestra este lunga de 12 metri, lata de 4 metri si inalta de peste 3 metri. Aceasta este impartita clasic, in Sfant Altar, naos si pronaos. La intrarea in pestera, a fost construit un pridvor, din lemn. In naos se intra printr-o usa sapata in peretele despartitor. Naosul este inzestrat cu toate cele necesare serviciului divin, iar clopotnita este din lemn, fiind construita deasupra bisericii din piatra. In perioada cuprinsa intre Izvorul Tamaduirii si Adormirea Maicii Domnului, in biserica din pestera, in Sfantul Altar, izvoraste apa dintr-un mic izvor. In spatele bisericii rupestre, intr-o pestera sapata in piatra, se afla "Pestera Mosului", socotita a fi fost chilia staretului vechiului asezamant monahal. In partea de miaza-zi a pesterii se afla o cladire etajata, care adaposteste chiliile si celelalte incaperi trebuincioase vietii monahale, construita in secolul al XIX-lea. Langa "Pesterea Mosului", silueta daltuita a "Cavalerului Trac" sta de veghe la capatul cimitirului in care se afla cateva cruci, pe care nu stau scrise decat nume, fara sa se precizeze momentul trecerii la cele vesnice. Celebrul si misteriosul "Cavaler Trac" avea un cult raspandit din Carpati, pana la Marea Mediterana. Pe marginea prapastioasa a peretelui estic al Cetatuii se afla asa-zisa "chilie a lui Negru Voda". Potrivit legendei, aici isi depozita Negru Voda tezaurul, in timpul navalirilor tatarilor. Mai apoi, aici au locuit pustnici, care au cioplit icoane in peretii de piatra. Mai jos de biserica rupestra, cam la o suta de metri, se vede o Cruce mare, catarata pe o stanca inalta si ingusta. Despre aceasta, se crede ca a fost asezata de insusi Negru Voda. La baza acestei Cruci se afla o piatra mare, numita "masa lui Mihai Viteazul".

Mănăstirea Curtea de Argeș

Manastirea Curtea de Arges se afla pe Bulevardul Basarabilor nr. 1, in localitatea Curtea de Arges, judetul Arges, la 36 de kilometri N-V de Pitesti. Manastirea este ctitorita de Neagoe Basarab (1512-1517) si are hramul Adormirea Maicii Domnului, praznuit la 15 august. Monumentele de arhitectura si de arta religioasa, precum si cultura generala din epoca feudala din Tarile Romane, au ramas unice in istoria civilizatiei noastre, pentru faptul ca in esenta lor aceste monumente si aceasta cultura, fata de gandirea lumii antice, erau generate de o noua si superioara invatatura despre Dumnezeu, despre om, despre viata si despre lume in general, invatatura inspirata din Sfanta Evanghelie si propagata prin Biserica.

Prin urmare, acum mai bine de 460 de ani, Neagoe Basarab (1512-1521), dornic de a-si dovedi autoritatea, credinta si patriotismul, dar si avutia, hotara zidirea acestei marete manastiri, menita sa intreaca in frumusete tot ce se facuse pana atunci. Manastirea Curtea de Arges, prin maretia, perfectiunea proportiilor cat si prin bogatia decoratiei acesteia a gasit un puternic ecou in sufletul cantaretilor populari care i-au invaluit obarsia in umbra legendei. Asa cum glasuieste balada populara culeasa de Alecsandri, zidirea Manastirii Curtea de Arges s-ar datora "Mesterului Manole", care impreuna cu "noua mesteri mari, calfe si zidari" au lucrat cu multa truda si cu pretul unor mari sacrificii la ctitoria voievodului Neagoe Basarab. Manastirea Curtea de Arges nu este insa o legenda: ea este expresia sentimentelor celor mai sincere ale poporului roman despre jertfa lui, pe care a pus-o si la baza acestei manastiri, dupa cum a pus-o si la baza tuturor marilor opere de constructie din tara noastra, in trecut si prezent. Manastirea Curtea de Arges, asa cum a iesit din mana mesterilor lui Neagoe Basarab, apartine, in ceea ce priveste linia ei arhitectonica, stilului bizantin, in timp ce elementele decorative ce-i impodobesc exteriorul, dezvaluie influente ale artei armene, persane, georgiene si arabe. Cu toate acestea, aici totul alcatuieste o perfecta si armonioasa unitate 

In capela-paraclis din centrul palatului se pastreaza moastele Sfintei Mucenite Filoteia. Istoria Manastirii Curtea de Arges reprezinta o parte importanta din insasi istoria Bisericii Ortodoxe Romane, care in mod continuu, de-a lungul veacurilor, s-a identificat cu sufletul si viata poporului roman. Tot aici se gasesc mormintele Regelui Carol si al Reginei Elisabeta intre care se afla o cutiuta pirogravata cu osemintele micutei printese Maria, iar de cealalta parte se afla mormintele Regelui Ferdinand si al Reginei Maria.

  

Mănăstirea Negru Vodă 
Sursa http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-negru-voda-67819.html

Manastirea Negru Voda se afla in orasul Campulung-Muscel, in judetul Arges. Aceasta a fost ctitorita in anul 1215, prin traditie de catre Radu Negru Voievod. Mai apoi, a fost rezidita de Basarab I si fiul sau, Nicolae Alexandru. Aceasta va fi recladita de Matei Basarab, cand devine si manastire. Manastirea Negru Voda reprezinta cel mai important ansamblu monastic din Muscel. In componenta ei intra Paraclisul Domnesc al curtii voievodale, ulterior Biserica mare a manastirii, Biserica mica - bolnita - din primul sfert al veacului al XVIII-lea, Turnul clopotnita de la intrarea in incinta - secolul al XVII-lea, Casa Domneasca - secolul al XVII-lea construita pe vechi temelii din secolul al XIV-lea, Casele egumenesti - secolul al XVIII-lea, anexa casei domnesti si chiliile de la inceputul secolului al XIX-lea. Aici se mai afla si Hanul-Bazar al manastirii, disparut inca din 1746.

Mănăstirea Dealu Târgoviște 

Mănăstirea Viforâ


Un loc pe care mi-l voi aminti  cu drag prin prisma discursului ținut  de o măicuță  de acolo. Mi- a rămas în minte ceva experimentat pe propria-mi piele: fericirea e iubire, e trăire, sub cele mai diversificate forme.