Diminețile să înceapă frumos

Până să o am pe Daria, eram as la capitolul trezit târziu și grad ridicat al morocănoșeniei faciale. Mâncam ceva pe fugă și cafeaua sorbită în liniște era un concept ce se practica doar în weekenduri.

Totul s-a schimbat pe măsură ce am pierdut multe ore de somn în primul an de părințeală. Organismul meu a trecut printr-un proces de călire forțată în materie de treziri extra matinale așa că diminețile încep acum  între 6.30-7. Cafeaua e sorbită pe așezate, micul dejun e prezent zilnic cu excepția dimineților în care sunt terminată dupa nopți mai grele și nu mă bucur efectiv de aceste ritualuri matinale.

E minunat să treci peste bariera somnului și a lenei și să te educi să ai un  timp dedicat dimineața. Face bine și la minte, și la trup și suflet. O șansă în plus de a petrece timp în familie și de a te încărca pozitiv  înainte de a porni la drum. 

Dimineți frumoase!