Câtă bogăție aduce o călătorie...

-
În copilărie și în adolescență nu am avut șansa să călătoresc prea mult. Mi-aduc aminte totuși cu drag de concediile petrecute cu frate-miu șai mei părinți pe litoralul românesc. Diminețile începeau cu o sana gustoasă și o gogoașă pufoasă, cu voie bună și bășcălie. Călătoream puțin, dar atunci când o făceam, ne simțeam tare bine împreună.
Gustul pentru călătorii, cu precădere cele de la munte, mi-a fost stârnit de un om deosebit pe care l-am cunoscut în facultate și care știa de existența multor locuri montane superbe pe plaiurile românești.  Periodic mergeam și ne cocoțam pe dealuri. Admiram  peisaje de-ți tăiau respirația. Ore în șir o luam la pas pe poteci, adulmecam căsuțele pitite prin satele de munte. Port cu mine în inimă  acea poftă de mâncare ce mă cuprindea după lungile drumeții pe drumuri de munte și ospitalitatea gazdelor  Cerul înstelat, gerul aprig iarna, lumina blândă la ceas de apus vara,  liniștea satelor, clopotele bisericilor sunt și ele acolo păstrate  adânc în suflet. 
Dragostea pentru călătorii mi-a fost mai târziu întărită de Dragoș, suflet pereche până în ziua de azi și tovarăș de călătorii. Călătorii multe și tare frumoase, și la munte, și la mare, și-n țări străine și pe plaiuri natale. În primii ani de relație, chiar și după căsătorie, am călătorit mult cu el.  Am vizitat multe locuri frumoase, orașe, muzee, mănăstiri ascunse pe plaiurile românești, saline. Am luptat cot la cot să ne ducem la bun sfârșit multe dintre planurile de călătorie pe care ni le propuneam.
Ani la rând am fost  lipsiți de simțul proprietății. Multe dintre economiile noastre nu se duceau către avansuri de casă, rate, mobilă, ci către concedii și ieșiri în locuri pe care voiam să le vedem. Ne-am îmbogățit spiritual, nu material.
Nici măcar faptul că am rămas însărcinată nu ne-a tăiat  pofta de a călători.  Am călătorit periodic pe perioada sarcinii. Cu o lună jumătate înainte să nasc am dus-o pe Daria într-un loc tare drag sufletului nostru - Stâna Regală - în apropiere de  Sinaia.
Nu am mai călătorit atât de spontan și la fel de des după ce Daria a apărut în viața noastră  deoarece au apărut  alte priorități și obiective. Asta nu înseamnă că am renunțat la aceste obiceiuri periodice care ne fac  viața mult mai frumoasă. Aduc savoare și culoare în viața noastră  deoarece călătoriile au fost și vor rămâne  una dintre valorile la care noi ca și familie ținem enorm.

Viață lungă  cu multe călătorii!






























































































































































































































































































































































































































































































































Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Domnița Rina mi-a adus kilogramele din facultate

-
Imagine
Stilul de viață bucuros înseamnă inimă curată, alimentație echilibrată, dar  și corp frumos și sănătos. De aceea, uneori cred că avem nevoie de anumite imbolduri sau evenimente care să ne zdruncine un pic rutina noastră alimentară zilnică reușind poate să ajungem la o normalitate în ceea ce privește greutatea noastră corporală. Care să ne reamintească că suntem femei frumoase, că trebuie să avem grijă de noi, atât de interiorul cât și de exteriorul nostru.  La mine imboldul a fost curățenia  de primăvară în urma  căreia am ajuns să dau multe dintre lucrurile  care îmi  plăceau deoarece  nu mă mai încăpeau. S-a produs acel declick undeva ce m-a făcut  să-mi zic: dacă  am reușit  de multe ori să  duc lucruri pe care mi le-am propus până  la capăt, de ce nu aș putea ajunge chiar la greutatea mea din facultate?  Mi-am setat un obiectiv măreț, ce-i drept mai mult ca să mă  ambiționeze, deși nu credeam, recunosc, că ...
Citiți mai multe

15 august și cultura interioară

-
Imagine
15 august e despre 4 evenimente care vor rămâne veșnic în sufletul meu.  Ziua în care toată copilăria și adolescența mea, ne adunam la Hudești în familie și sărbătoream Hramul din sat, ziua în care l-am condus pe tata pe ultimul drum, după-amiaza în care Daria a mers prima oară nesusținuta și  ziua în care se cinstește moartea și înălțarea Fecioarei Maria cu trupul la cer. Fiecare în parte îmi aduce trăiri foarte diferite, dar intense. Totodată, ele m-au făcut să descopăr elemente profunde din cultura mea interioară, cine sunt eu cu adevărat. Un om al trăirilor intense, o familistă convinsă, o mamă dedicată și prezentă activ în viața copilului ei, o activistă a ideii de iubirie și o susținătoare la început de drum a ideii de spiritualitate. Citind minunata carte a lui Bren é  Brown - Curajul de a fi vulnerabil - empatizez cu definiția pe care Brown o dă culturii, explicând că această noțiune are legătură mai mult cu ceea ce suntem. Dintr-o mulțime de definiții date c...
Citiți mai multe

O ecuație tare grea

-
Imagine
Mă gândeam zilele acestea cât de bombardați suntem cu literatură de parenting, cu workshopuri, ateliere, traininguri ce au ca scop să aducă conștientizare în rândul  părinților cu privire la  rolul pe care îl au în educația copiilor.  Bloggeri care scriu sute de pagini despre subiect, psihologi ce ne dau sfaturi într-o direcție sau alta, părinți ce aplică scenarii și tehnici fără să le treacă prin filtrul intuitiv și fără să-și cunoască într-adevăr copilul, să și-l accepte și poate chiar să investească mai mult timp către acel suflet mai timid, mai agitat, mai retras, mai....mai...mai... Trebuie mereu să avem în vedere că nu tot ce scrie în cărți se aplică în întregime pe modelul familiei noastre / pe temperamentul nostru ca părinte /pe temperamentul și comportamentul copiilor noștri. Nu toate sfaturile primite empatizează cu ce avem acasă. Să nu uităm niciodată acest aspect deoarece riscăm să  fim copleșiți de un grad mare de dezamăgire când poate ceea ce face pr...
Citiți mai multe